O calotă de 20 km s-a desprins de la Polul Nord

"Parasolarul alb", cum se numesc gheţurile din zona arctică, riscă să dispară cu totul, accelerând astfel creşterea temperaturii.O fâşie mare de gheaţă, de aproape 20 de kilometri pătraţi, s-a desprins din calota arctică, în nordul coastei canadiene, potrivit imaginilor furnizate de sateliţi. Specialiştii susţin că, în timpul acestei veri, vor continua să se desprindă mai multe porţiuni din calota arctică, scrie BBC, citat de MEDIAFAX. Cu atât mai mult cu cât specialiştii care au vizitat recent zona, alături de forţele armate canadiene, au descoperit fisuri mari în fâşia de gheaţă, care se întind pe mai mult de 16 kilometri.

Ruptura s-a produs în zona Ward Hunt, iar bucata respectivă s-a desprins de Ellesmere Island, care era legată, la un moment dat, de o zonă masivă de gheaţă, de aproape 10.000 de kilometri pătraţi.

Această zonă s-a fărâmiţat în bucăţi foarte mici, care împreună acoperă mai puţin de 1.000 de kilometri pătraţi.

De altfel, Polul Nord se confruntă cu topirea rapidă a unor bucăţi mari din calota arctică, deşi specialiştii se îndoiesc că zona afectată o va depăşi ca întindere pe cea din 2007, când 4,3 milioane de kilometri pătraţi de gheaţă s-au topit. Bucata de 20 de kilometri este a doua ca mărime, după cea din 2005, care avea aproximativ 60 de kilometri pătraţi şi care s-a desprins în apropierea insulei Ayles.

Chiar dacă nu bat recorduri anul acesta, schimbările continue care au loc în regiune afectează atât apa din ocean, cât şi zona îngheţată. Specialiştii sunt interesaţi de coasta canadiană pentru că oferă multe informaţii despre istoria zonei arctice. Datările cu radiocarbon făcute pe bucăţile din lemn prinse în gheaţa din fiordul Disraeli arată că gheţurile din zona Ward Hunt au o vechime de cel puţin 3.000 de ani. Însă o analiză a ultimului secol indică faptul că gheaţa care forma Ward Hunt s-a retras de pe 90% din suprafaţa iniţială.

Topirea gheţurilor din zona arctică are implicaţii globale. ?Parasolarul alb“ reflectă energia de la Soare înapoi în spaţiu, ajutând la răcirea Pământului. În cazul dispariţiei gheţurilor, radiaţiile sunt absorbite de apa oceanului şi de zonele fără gheaţă, consecinţa fiind încălzirea climatului Pământului la un ritm mai accelerat decât s-a prevăzut.

De altfel, experţii au avertizat în mai multe rânduri că Polul Nord ar putea rămâne fără gheaţă anul acesta. Majoritatea gheţii de aici este nouă, depusă anul trecut, cu mari şanse să se topească în întregime chiar anul acesta, spunea Mark Serreze, de la Centrul Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă din SUA (NSIDC).

Sunteti pregatiti pentru inceputul sfarsitului ?

sursa : infoportal