Salariile umflate ale unor salariati ai statului ii fidelizeaza fata de politicienii care ii numesc si ii mentin in functie. Institutiile de stat devin o miza importanta in lupta dintre partide si, din aceasta cauza, sunt conduse pentru interesul personal si de grup. Pentru a scapa de controlul salariilor, o institutie publica trebuie sa aiba mai putin de 50% din venituri de la bugetul statului. Daca reuseste sa obtina venituri proprii, atunci nu mai este considerata institutie bugetara, ci institutie cu autonomie financiara. Astfel, conducerile acestor institutii au libertatea sa propuna nivelul salariilor. In schimb, salariile functionarilor publici si ale celor contractuali sunt calculate conform Legii salarizarii personalului bugetar si a unor legi speciale, pe baza unei grile care are la baza salariul minim pe economie indexat cu niste coeficienti. La companiile si societatile de stat, Consiliile de Administratie stabilesc salariile directorilor. Sistemul parazitar lupta sa se perpetueze. Spre exemplu, AVAS si Fondul Proprietatea nu-si vor indeplini menirea niciodata, pentru ca aceasta ar insemna desfiintarea lor. Or, asa cum spune si inteligenta populara, cainele nu pleaca niciodata de la macelarie.
Seful AVAS aduna 13.000 euro pe luna Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) obtine venituri din privatizare, precum si din dividendele incasate pentru actiunile detinute la societati comerciale. Actiunile sunt averea statului reprezentat de AVAS. De asemenea, vinde creantele pe care bancile de stat le aveau asupra rau-platnicilor, mostenite de la fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Statul a rascumparat pentru AVAB creantele respective cu 1,2 miliarde euro, bani de la buget. AVAS ar trebui sa le vanda si sa recupereze ce se mai poate din prejudiciu. Deci, AVAS vinde actiunile statului si recupereaza creantele statului cumparate cu bani de la buget, dar se cheama ca are venituri proprii si nu e bugetara. Teodor Atanasiu, presedintele AVAS a incasat in 2007 suma de 530.000 RON, adica circa 13.000 euro pe luna, venituri din salarii, suma in care sunt incluse si indemnizatiile de membru intr-o comisia de privatizare si un comitet interministerial. Privilegiile AVAS au crescut de la an la an. De exemplu, Radu Sarbu, fostul presedinte FPS (predecesorul AVAS) in 1998-2000 ne-a declarat ca avea 1000 euro pe luna salariu. Sarbu ne-a spus ca salariile erau fixate de conducerea FPS, dar cheltuielile Fondului, inclusiv cu salariile, nu trebuiau sa depaseasca 20% din veniturile. El a precizat ca sub mandatul sau cheltuielile nu au depasit nici macar 10% din venituri. In 2002, sub mandatul lui Ovidiu Musetescu, cheltuielile AVAS au depasit veniturile, dar salariile au crescut. In prezent, salariile de la AVAS sunt aprobate de Guvern, printr-o hotarare. Premierul Tariceanu si ministrul Finantelor Varujan Vosganian se arata astfel generosi cu colegul Atanasiu, in timp ce se arata zgarciti cu profesorii, medicii sau politistii pe motiv de deficit bugetar, tinta inflationista, UE etc.
CEC a platit degeaba 435.000 euro Demnitarii isi rotunjesc veniturile salariale si prin alte indemnizatii, cum ar fi cele de membri ai comisiilor de privatizare. Presedintii si membrii comisiilor de privatizare a bancilor aveau indemnizatiile limitate la 20% respectiv 10% din salariul presedintelui bancii. Guvernul Tariceanu a inlaturat aceste limitari printr-o Hotarare de Guvern, iar banii au inceput sa curga pentru privilegiati. Fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, presedinte al comisiilor de privatizare CEC si BCR, a incasat in 2007 indemnizatii de 50.000 euro. In ce priveste CEC, membrii Comisiei de privatizare au fost platiti degeaba, din cauza ca CEC nu s-a mai privatizat. In cei doi ani de existenta a comisiei, CEC a platit indemnizatii de 435.000 euro pentru Comisie.
CNVM vede paiul din ochii altora Un alt caz este cel al Comisiei Nationale pentru Valori Mobiliare (CNVM), institutia care reglementeaza piata de capital. CNVM se autofinanteaza din comisionul pe tranzactiile cu actiuni, care este stabilit la 0,08%. Asociatia Brokerilor a contestat statutul CNVM si cere transformarea acesteia in institutie publica. Brokerii cer incetarea autofinantarii CNVM si eliminarea comisionului perceput pe tranzactii. Catalina Sava, comisar CNVM, ne-a declarat ca bugetul institutiei nu este nici parte, nici anexa la bugetul de stat, iar CNVM se autofinanteaza din comisioanele percepute pe tranzactii. Pana atunci, sefii CNVM, care sunt numiti de partide, si-au facut salarii de circa 10.000 euro pe luna. Un vicepresedinte CNVM, incaseaza intr-un an, potrivit declaratiilor de avere, 111.000 euro. Gabriela Anghelache, presedinta CNVM s-a aparat in fata parlamentarilor din Comisia de Buget-Finante spunand ca la CNVM salariile sunt la jumatate fata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sau Banca Nationala. Ea i-a dezinformat pe parlamentari, deoarece in 2007, guvernatorul BNR castiga 7300 euro pe luna. Pentru anul 2008, la rubrica "Venituri din salarii", Mugur Isarescu a trecut "conform fisei fiscale", dar noi am aflat ca are un salariu de 10.000 euro pe luna, in timp ce prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii au salarii de 9.500 respectiv 9.000 euro pe luna.
Legea lui Lulache Guvernul Tariceanu a dat o Ordonanta de Urgenta de dragul Danielei Lulache. Mai exact, OUG 79/2008, privind modul de calcul al salariilor directorilor de la regii, societati si companii de stat. Prevederile ordonantei nu se aplica societatilor financiar-bancare si de asigurari, precum si "Fondului Proprietatea" - S.A., decreteaza in mod ipocrit guvernantii la articolul 8. In realitate, singura societate financiar-bancara sau de asigurari in proprietate de stat mai era CEC, care oricum urma sa se privatizeze. Asadar, Guvernul Tariceanu a dat OUG 79/2008 numai pentru a o excepta pe favorita sa Lulache de indeplinirea unor criterii de performanta pe baza carora sa i se calculeze salariul. Ca tot veni vorba, in OG 79/2008 nu se mai stipuleaza obligatia ca salariile directorilor de companii sa nu depaseasca salariul unui secretar de stat. Guvernul, ingaduitor cu directorii, a limitat la 30% din salariu penalitatile pentru neindeplinirea de catre acestia a indicatorilor de performanta. Fondul Proprietatea (FP) este o societate de investitii infiintata pentru a-i despagubi pe fostii proprietari care nu pot fi despagubiti in natura. Directoarea generala al FP, Daniela Lulache, are un salariu confidential, pe care unul din actionarii FP l-a dezvaluit: salariu de 17.000 euro pe luna, dupa ce in 2007 aceasta castiga 5500 euro pe luna ca director adjunct. In plus, Lulache si-a negociat si o indemnizatie de 120.000 euro, pentru cazul in care ar fi concediata. Salariul acesteia a fost stabilit de Consiliul de Supraveghere al FP si aprobat de AGA. Daniela Lulache este nasa ministrului de Interne, Cristian David, iar Consiliul de Supraveghere este alcatuit din apropiati ai premierului Tariceanu precum si alti demnitari guvernamentali.
Binefacatorii lui Lulache La data cand Fondul Proprietatea a cadorisit-o pe Daniela Lulache, in Consiliul de Supraveghere al FP erau Alexandru Paunescu, presedinte; Ingrid Zaarour, presedinte la Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor; Emanoil Negut, secretar de stat, seful Autoritatii de Control al Guvernului, Catalin Doica, secretar de stat la Ministerul Economiei si Finantelor, Mircea Ursache, presedinte director general al WTC si presedinte AVAS in guvernarea Nastase; Bogdan Hutuca, vicepresedinte ANAF si Jozsef Birtalan, presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. FP a primit cate un pachet de 20% din actiunile celor mai importante societati comerciale si Companii Nationale. In consecinta, FP este reprezentat in AGA si CA la societatile si companiile unde detine actiuni de catre persoane din clientela, care incaseaza indemnizatii grase.
Demnitarii se fofileaza Catalina Sava, comisar CNVM, ne-a declarat ca salariile membrilor institutiei sunt modeste, mai ales in raport cu cele ale reprezentantilor celorlalte autoritati de pe piata financiara. "Din informatiile noastre, raportat la piata financiara, salariile membrilor CNVM si ai angajatilor acestei institutii sunt modeste. In plus, membrilor institutiei le este interzis sa obtina venituri salariale din orice alta activitate. Acest lucru, coroborat cu profesionalismul, si domeniul in care lucram, justifica un salariu decent", a spus Catalina Sava. "Avem insa aceasta boala in Romania. Ne sperie salariile mari, iar faptul ca cineva castiga mai mult ne da o stare de agitatie", a mai precizat comisarul CNVM, adaugand ca institutia nu este una bugetara. Daniela Lulache, directorul general al Fondului Proprietatea, nu a dorit sa discute cu reporterii Ziua. Acestia au fost pasati la directorul de comunicare care a refuzat sa faca vreo precizare in legatura cu salariile angajatilor Fondului. Sebastian Vladescu, intrebat de noi daca este dispus sa restituie indemnizatia primita de la CEC, ne-a declarat ca ar trebui sa se dea o lege in acest sens pentru ca deocamdata nu exista baza legislativa. Teodor Atanasiu nu a putut fi contactat, el fiind in concediu.
SURSA:
ZIUA
